Program electoral

Alegerile pentru funcţia de Decan al Baroului Bucureşti

CANDIDAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Stimate colege/colegi avocati
Sunt avocatul COLTUC MARIUS VICENTIU,absolvent al Facultatii De Drept din Bucuresti, Universitatea Bucuresti -MAGNA CUM LAUDE, candidat la alegerile din 05.06.2015 pentru demnitatea suprema de DECAN al Baroului Bucuresti.

Tendinta de restrângere a dreptului de a pleda în instante al tinerilor avocati sau al celor care lucreaza în cabinete individuale de avocatura din categoria mica si medie a creat adevarate revolte în rândul tagmei. Indepartarea “monopolului” detinut de UNBR în justitie prin acceptarea practicarii în mod liber si neconditionat a profesiei de avocat. În cadrul Legii 51/1995, art. 1, alineatul 1 este mentionat faptul ca “Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, în conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei”

Eliminarea “cutumei” – Orice vizita la Barou costa

Idealul de decan pentru mine (avocat COLTUC MARIUS VICENTIU) este domnul decan al Baroului Dolj – Ion Turculeanu care se lupta intr-adevar pentru drepturile avocatilor. A se vedea “Avocaţii din Baroul Dolj atrag atenţia conducerii Judecătoriei Craiova cu privire la comportamentul necorespunzător al unora dintre judecători în cadrul şedinţelor, care, în
opinia avocaţilor, periclitează drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi afectează calitatea actului de justiţie. În acest sens, în ziua de 8 septembrie, timp de o ora, avocaţii vor protesta în faţă Judecătoriei Craiova.” In Baroul Bucuresti NICIODATA nu a existat o astfel de pozitie.

Obligatia morala si legala a fiecarui candidat este de a prezenta un program electoral, fie ca program administrativ, fie ca program legal-statutar. Daca ne aducem aminte de alegerile din anul 2011 atunci am vazut niste programe bombastice, nerealiste si mai ales”nelegale-nestatutare”. De ce spun “nelegale-nestatutare”? Pentru ca obiectivele programelor electorale ale candidatilor excedeau competenta legala a decanului.

De aceea , inainte de prezenta un program electoral al candidatului pentru demnitatea de decan a avocatului COLTUC MARIUS VICENTIU as reitera competenta decanului conform Legii 51/1995.

As imparti in 2 categorii:
I Competente exprese ale decanului

Sunt cele prevazute de art.58 din Legea 51/1995
Text incident
Art. 58 din Legea 51/1995
(1) Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului;
g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.

II Competente implicite sau alte competente

Si aici vom avea in vedere toate dispozitiile Legii 51/1995 unde apare in mod expres competenta decanului, respectiv dispozitiile art.58 din Legea 51/1995 litera f “ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului”- si vom vedea foarte multe lacune ale Legii 51/1995

1.Decanul convoaca si conduce sedintele Consiliului Bucuresti
2. Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei
3. In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica.
4. Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prevazuta la alin. (1). Decanul baroului are
obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.
5. In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneaza un avocat din Registrul de asistenta judiciara al baroului. Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de persoana careia i se acorda asistenta judiciara
6. Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare
7.Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui hotarare este definitiva.
8. Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar
9. Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani si care au o vechime continua in profesie de minimum 8 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar

 

Acestea sunt competentele decanului si de aici trebuie pornit la elaborarea unui program electoral

PROGRAM ELECTORAL CANDIDAT COLTUC MARIUS VICENTIU

 

PRINCIPALELE PUNCTE ALE PROGRAMULUI:

– crearea Cabinetului de Avocat Virtual

– eliminarea tva-lui pentru avocati

– sustinerea adoptarii unui Cod deontologic al avocatilor si al magistratilor

– crearea dosarului profesional ,online al avocatului

– accesul online pe baza de user si parola la sistemul ecris

– chemarea in judecata directa a Baroului Bota pentru eliminarea acestuia

Preambul

Suntem in anul 2015 si suntem in fata unor tendinte moderniste fara precedent.Nu putem trai, lucra, comunica fara facebook, fara aplicatiile de pe telefon. Un exemplu graitor au fost alegerile presedintiale din 2014 unde site-ul facebook a ales Presedintele Romaniei. In fiecare zi vedem din partea UNBR tendinte de intoarcerea la valorile din 1950 si anii urmatori.Este adevarat ca principiile avocaturii suna intotdeauna frumoase,dar din punctul meu de vedere sunt desuete.Lumea avocaturii pe plan mondial s-a schimbat, se modernizeaza iar in Romania fenomenul este exact invers:ne intoarcem la valorile din secolul 19.
In perioada 2011-2015 au aparut noile codurile civile si penale si situatiile de abateri ale judecatorilor s-au inmultit in mod alarmant. Colega noastra Avocat dr. Doina GHERMAN scria un articol foarte frumos intitulat “Profesia de avocat, între modernism şi progres”
“Nevoia de a reflecta asupra modernismului şi progresului în profesia de avocat a pornit de la un curent de înnoire a profesiei, curent asociat în mod frecvent ideii de modern, modernism, modernitate, dar arareori alăturat termenului de progres. Se vorbeşte tot mai despre modernizarea profesiei şi aproape deloc despre progresul profesiei. M-am întrebat dacă acest curent porneşte de la a pune semnul egalităţii între modernism şi progres? M-am întrebat dacă orice noutate „la modă” este aducătoare de progres? Nu am făcut greşeala de a considera sinonime cele două concepte, după cum nu voi comite imprudenţa de a mă lansa în disertaţii filosofice despre modernism şi progres. Voi porni însă, în demersul pe care mi-l propun, de la definiţia de dicţionar a celor doi termeni: MODERNISM, (fr. modernisme), preferinţă exagerată faţă de tot ceea ce este nou, modern; nume generic dat mişcărilor, tendinţelor, experimentelor literare şi artistice novatoare, manifestate începând cu ultimele decenii ale secolului XIX până în cea de a doua jumătate a secolului XX şi caracterizate prin exacerbarea modernităţii, respingerea tradiţionalismului şi academismului, care în goana după originalitate, ajung la creaţii arbitrare, rupte de realitate.
PROGRES, (pro- + lat. gressus, păşire), etimologic însemnând mers înainte, cu intenţia valorizatoare spre mai bine; în sens obişnuit, mergere în linie ascendentă, trecerea la o etapă superioară, dezvoltare, evoluţie. După înlăturarea regimului comunist din România s-a adoptat Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, act normativ prin care au fost restabilite principiile profesiei de avocat.
Prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea profesiei de avocat, s-a redat caracterul autonom şi liberal a profesiei de avocat (legea suferind modificări succesive). Dezvoltarea premiselor exercitării profesiei de avocat din perspectivă europeană a fost marcată de apariţia Legii nr. 231/07.12.2000, prin care s-au adus unele modificări la Legea nr. 51/1995.

Deschiderea pieţei europene a serviciilor prestate de către avocaţi a fost posibilă prin adoptarea a două directive europene privind profesia de avocat:
– Directiva nr. 77/249/CE privind libera circulaţie a serviciilor avocaţiale;
– Directiva nr. 98/5/CE privind recunoaşterea reciprocă a dreptului de exercitare a profesiei şi de stabilire a sediului profesional pe teritoriul oricărui alt stat comunitar.
Cele două directive se completează cu Directiva nr. 89/48/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (înlocuită de Directiva nr. 2005/36/CE) şi cu Directiva nr. 2006/123/CE referitoare la prestarea serviciilor în pieţele interne”

 

Se pune intrebarea fireasca: ne putem opune tendintelor de modernizare a avocaturii pe plan mondial?
Raspunsul este categoric NU.

Program administrativ, statutar, financiar – fiscal

Punctul 1

Includerea unui avocat din Baroul Bucuresti in componenta Consiliului Superior al Magistraturii.Dar poate face decanul acest lucru? Conform legii si statutului nu. Deci este nevoie de o propunere de lege ferenda adresata UNBR.

Punctul 2

Apararea profesiei de avocat in vederea asigurarii independentei avocatului. Aici exemplul concret este dat de modificarea timpulului in dezbateri de catre procedura civila. La instantele din tara ,avocatii din Bucuresti sunt marginalizati prin faptul ca de ex.la o instanta din Baia Mare (dupa o deplasare de 20-24 de ore) avocatilor li se limiteaza cuvantul la 1 minut. Este o bataie de joc. Avocatul COLTUC MARIUS a semnalizat aceste aspecte Consiliului Baroului Bucuresti si acesta intr-un raspuns foarte sec a raspuns ”sa va adresati CSM”

Punctul 3

Scaderea cuantumului majorarilor de intarziere pentru neachitarea de catre avocat la termenul stabilit a taxelor si contributiilor la formarea bugetului Baroului si al bugetului U.N.B.R sub limita celui existent in momentul de fata. Din punctul meu de vedere aceste penalitati ar trebui sa fie similare penalitatilor din materie fiscala ale ANAF-ului si ar trebui sa scada periodic.

Punctul 4

Identificarea si sanctionarea cazurilor in care se ingaduie nepermis si contrar legii avocatura clandestine Inca exista foarte multi avocati din Baroul Bota care pledeaza fara probleme la instantele din Romania. Problema dintre Baroul Bota si UNBR o vad transata prin initierea unui proces de catre UNBR impotriva acestei structuri ilegale prin actiune in constatare sau actiune in obligatia de a face.

Punctul 5

Participarea gratuita a tuturor avocatilor la activitatile de pregatire profesionala continua organizate de Baroul Bucuresti. Aici nu sunt probleme deosebite, ci doar ar trebui mai multa transparenta in sensul publicarii din timp a acestor activitati.

Punctul 6

Adoptarea de urgenta a unui Regulament de functionare a Comisiei de disciplina a Baroului Bucuresti si a Consiliului Baroului Bucuresti. A se vedea Baroul Cluj

Punctul 7

Adoptarea de urgenta a unui sistem de filtrare intermediara a sesizarilor facute impotriva avocatilor.Sistemul actual este extreme de deficitar prin faptul ca orice sesizare cu un nume si un continut lapidar se inregistreaza si avocatul este cel care este obligat sa “formeze dosarul” prin depunerea unui referat, a tuturor actelor effectuate, chitante
etc. Sistemul ar trebui gandit exact invers. Petitionarul sa fie obligat sa aibe un dosar complet al sesizarii, sa fie chemat personal pentru veridicitatea informatiilor si apoi avocatul sa fie obligat sa depune referatul.
In sistemul actual avocatul nu este protejat DELOC impotriva petitiilor depuse in mod abuziv.

Punctul 8

Informarea avocatilor cu privire la ordonantarea cheltuielilor baroului.Aici este o problema extrem de grava. Niciun avocat din Baroul Bucuresti daca este intrebat de aceste cheltuieli nu stie exact despre acest subiect. Intrebarile au fost puse personal de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU unui numar de 100 de colegi si la intrebarea ”Stiti care sunt cheltuielile Baroului in anul 2014?”, iar acestia au raspuns in proportie de 98% “Nu stim. Nu exista informatii transparente pe site-ul www.baroul-bucuresti.ro”

Punctul 9

Recunoasterea propriu-zisa a cardurilor europene de avocat in tarile UE. La ora actual niciun stat membru UE nu recunoaste posibilitatea avocatilor din Romania de pleda in aceste tari.

Punctul 10

Scaderea cu 2 procente a cuantumului taxelor si contributiilor la formarea bugetului Baroului Bucuresti si al bugetului U.N.B.R

Punctul 11

Reducerea cheltuielilor ocazionate de deplasarea reprezentantilor Baroului Bucuresti in strainatate. La ora actuala nu se cunosc aceste cheltuiele si ar trebui un sistem mai transparent.

Punctul 12

Necesitatea mutarii Baroului Bucuresti intr-un sediu nou, modern. Exista resurse suficiente in acest sens, acestea trebuie doar bine gestionate.

Punctul 13

Organizarea cu sprijinul UNBR a unui examen mai dificil, similar celui de admitere la INM si evitarea astfel a supraaglomerarii Baroului Bucuresti. In anul 2015 sunt peste 9700 de avocati activi in Baroul Bucuresti ceea ce este un numar foarte mare.

Punctul 14

Identificarea de solutii comune avocatilor pentru a evita abuzurile magistratilor, fie judecatori, fie procurori.

Punctul 15

Posibilitatea avocatilor de a autentifica actele clientilor asemenea notarilor

Punctul 16

“Apropierea”profesionala a avocatilor.La ora actuala tagma avocatilor nu este una unita de interese comune, ci este dezbinata, fiecare isi vede propriul interes.

Punctul 17

Sedintele Consiliului Baroului Bucuresti sa fie transmise online printr-un sistem similar conferintelor organizate de juridice.ro. Implementarea unui ansamblu de echipament tehnic si software functional.

Punctul 18

Membrii Comisiei de disciplina dupa alegerea acestora sa dea un concurs de validare din materia “Judecata in prima instanta civila ”Este inadmisibil situatia actuala cand din cei 7 membrii ai Comisiei de disciplina 5 sa fie “penalisti”, deci fara legatura cu materia procesual civila

Punctul 19

Instituirea posibilitatii decanului de a raspunde solicitarilor avocatilor, daca nu raspunde Consiliul Baroului

Punctul 20

Instituirea posibilitatii de a sesiza abaterile membrilor Comisiei de disciplina. Acum conform legii si statutului nu puteti reclama porfesional abuzurile acestora.

Punctul 21

Modificarea legii 51/1995 prin adresarea unei propuneri UNBR, in sensul posibilitatii crearii unui “CABINET DE AVOCAT VIRTUAL”. Cum defineste Wikipedia Cabinetul de avocat virtual?
O firmă de avocatură virtual este o practică legală care nu are un birou de caramizi si mortar, dar operează de la casele sau birourile din satelit ale avocaților săi, oferind, de obicei, de servicii pentru clienți la distanță cu ajutorul mijloacelor tehnologice de comunicare.
Firma de avocatură virtuală primul înregistrat a fost “Woolley & Co”, înființat în anul 1996 în Anglia de către Andrew Woolley.
Firma de avocatură virtuală a ajuns, de asemenea, să fie asociată cu prețuri mai mici, deoarece acestea funcționează, în general, cu cheltuieli generale mai mici decat firmele de avocatură tradiționale.
Mai recent, conceptul de firma de avocatura virtuală a fost asociat cu termenul, ” eLawyering “, referindu-se la o firma de avocatura care ofera servicii juridice on-line, fie direct la consumatori prin intermediul site-urile lor firma de avocatura sau prin intermediul platformelor de potrivire legale. ELawyering Task Force al Secției de Management Legea Practica a Asociației Avocaților Americani a lansat o declarație privind
cerințele minime pentru firme de avocatura furnizarea de servicii juridice on-line. Liniile directoare echivala conceptul de “eLawyering” cu practica virtuale de drept și a conceptului de firma de avocatură virtuale. În conformitate cu liniile directoare American Bar Association, eLawyering sau practica de drept virtuale se referă în mod special la furnizarea de servicii juridice on-line printr-o secțiune a site-ului o firma de
avocatura care este un cunoscut ca o sigură “portal client.” În conformitate cu această definiție, o “firma de avocatura virtual” nu este pur și simplu un avocat care nu are un birou fizic și comunică cu clienții prin e-mail. În schimb, firma de avocatura trebuie să aibă o secțiune securizată a site-ului său în cazul în care un client se poate conecta cu
un nume unic de utilizator și parola.

Până în 2014, există cel puțin 105 de firme de avocatura virtuale in Statele Unite, cu mai mult de 5 membri și chiar mai mult în Marea Britanie. O asociație de firme de avocatura virtuale se formează, Virtual Law Firm Asociația Internațională http://vlfai.com/ , astfel încât părțile interesate să poată face schimb de informații și de a promova modelul de
afaceri.

Punctul 22

Revocarea hotararii consiliului baroului nr.115/2009 si eliminarea vizarii anuale a cardurilor de avocat.

Punctul 23

Indepartarea “monopolului” detinut de UNBR în justitie prin acceptarea practicarii în mod liber si neconditionat a profesiei de avocat. În cadrul Legii 51/1995, art. 1, alineatul 1 este mentionat faptul ca “Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, în conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei”

Punctul 24

Propunerea catre proximul Congres al Avocatilor pentru eliminarea tva-ului la avocati.Din 1997, CCBE a încercat în mod repetat să obțină eliminarea sau reducerea TVA pentru servicii legale pentru persoane fizice, întrucât, prin această taxă, sunt încălcate drepturi fundamentale precum: accesul la justiției și egalitatea de arme. În prezent, CCBE, împreună cu Barourile din Belgia, a înaintat o excepție de neconstituționalitate, în fața Curții Constituționale belgiene, prin care solicită eliminare acestei prevederi. De asemenea, CCBE a înaintat cazul și către CJUE.

Punctul 25

Sustin adoptarea de urgenta a Codului deontologic dintre avocati si magistrati

Punctul 26

Crearea in sistemul ecris a unui user si a unei parole pentru accesul online si gratuit la sistemul ecris .

Punctul 27

Crearea pentru fiecare avocat din Baroul Bucuresti a unui dosar online profesional cu posibilitatea avocatului sa isi verifice oricand drepturile si obligatiile catre Barou si UNBR

Punctul 28

Luarea unei pozitii ferme,transante fata de asa zisul Barou Bota prin initierea unei actiuni judiciare directe fata de acesta.

Punctul 29

PROPUNERI DE LEGE FERENDA pentru modificarea legii 51/1995 si a statutul profesiei de avocat.

In anul 2015 legea 51/1995 este foarte lapidara. Sa va dau cateva example concrete
1.Poate comisia de displiplina a Baroului sa judece extra sau plus petita? In concret Consiliul sesizeaza Comisia de disciplina cu sanctiunea mustrarea si Comisia da Solutia excluderii dvs.
Se pune intrebarea: ce puteti face? Nimic conform procedurii legale prevazute de legea 51/1995
Puteti ataca cu Contestatie(recurs) la Comisia centrala de disciplina DAR NUMAI PE ALTE ASPECTE
2.Ce se intampla cand Consiliul Baroului nu raspunde la sesizarile dvs. ca avocat? Nimic conform procedurii legale prevazute de legea 51/1995 Puteti sesiza doar Curtea de Apel Bucuresti
3.Ce se intampla cand un avocat este abuzat de un magistrat? Nimic conform procedurii legale prevazute de legea 51/1995

Si exemplele pot continua

PROPUNERI DE LEGE FERENDA
1. La art. 23, alin (3) din legea 51/1995 se modifică şi va avea următorul
cuprins: (3) Avocatul definitiv are dreptul de a acorda asistenţa juridică, a redacta acte de procedură şi de a pune concluzii la toate instanţele, cu excepţia curţilor de apel, a ICCJ şi a CCR, unde va putea acorda asistenţă juridică, a redacta acte de procedură şi a pune concluzii dacă are o vechime neîntrerupta în profesie de cel puţin 3 ani de la dobândirea
calităţii de avocat definitiv pentru curţile de apel şi 5 ani pentru ICCJ si CCR şi dacă se înscrie şi a fost declarat admis la examenul de dobândire a dreptului de a pune concluzii la aceste instanţe.
2. La art. 24, alin (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate la începutul fiecărui an instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi UNBR. Distinct, se va înainta UNBR Tabloul avocaţilor incompatibili.

3. Adaptarea legii 51/1995 la noile dispozitii din Codul de procedura civila si Codul de procedura Civila.
4. Adaptarea legii 51/1995 la noile dispozitii din Noul Cod Civil si Noul Cod Penal.

Cu mii de multumiri
Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
“AVOCATURA LUCRULUI BINE FACUT”

 

 

 

Program concret candidat decan COLTUC MARIUS VICENTIU – 2015-2019.Lansare aplicatie”Cum ar fi daca”

 

In cadrul programului “Avocatura bine facuta”si pentru realizarea dezideratului “Fapte ,nu vorbe” vom prezenta in cele ce urmeaza ceea ce va face in concret ,timp de 4 ani ,in cadrul Baroului Bucuresti,decanul Coltuc Marius Vicentiu.

 

Din 2004 pana in 2015,inclusiv sunt prezentate programe generice pentru demnitatea de decan al Baroului Bucuresti si de aceea, avocat COLTUC MARIUS VICENTIU a luat decizia sa prezinte in concret ce va face daca va fi ales decan al Baroului Bucuresti

Perioada 2015-2019 va fi impartita in ani.Perioada 2015-2019 in activitatea avocatului va fi una eminamente On line.

 

Anii 2015-2016 – Perioada administrativa a programului

 

I Principala preocupare in aceasta perioada este implementarea sistemului studiere-depunere online dosare Ecris de la Curtea de Apel Cluj si la instantele din Bucuresti.Crearea unui departament special ,in subordinea decanului ,prin care sunt arondati cate 2 avocati din Baroul Bucuresti la fiecare instanta din Bucuresti pentru scanarea si introducere in aplicatie a documentelor din dosare.

II Al doilea deziderat este adoptarea in regim de urgenta a Regulamentului Baroului Bucuresti,Regulamentului Consiliului Baroului Bucuresti- Modelele le gasiti ca si anexe la acest document

 

 

 

Alte alte elemente ale programului “Perioada administrativa a programului”- perioada 2015-2016

  • In primele 2 saptamani de la alegeri convocarea si prezidarea in vederii numirii prodecanilor Baroului

 

  • In primul trimestru trebuie infiintate 2 asociatii:Asociatia Tinerilor Avocati si Asociatia Femeilor Avocat
  • In primul trimestru trebuie creata pe site-ul baroul-bucuresti.ro o rubrica cu Doleante avocati
  • Sustinerea adoptarii unui Cod deontologic al avocatilor si al magistratilor
  • Crearea Cabinetului de Avocat Virtual
  • Chemarea in judecata directa a Baroului Bota pentru eliminarea acestuia
  • Propuneri catre UNBR pentru adaptarea legii 51/1995 la noile coduri penale si civile
  • Eliminarea restrictiilor privind publicitatea profesionala prin propuneri catre UNBR
  • Adoptarea de urgenta a unui sistem de filtrare intermediara a sesizarilor facute impotriva avocatilor.Sistemul actual este extreme de deficitar prin faptul ca orice sesizare cu un nume si un continut lapidar se inregistreaza si avocatul este cel care este obligat sa “formeze dosarul” prin depunerea unui referat, a tuturor actelor effectuate, chitante
    Sistemul ar trebui gandit exact invers. Petitionarul sa fie obligat sa aibe un dosar complet al sesizarii, sa fie chemat personal pentru veridicitatea informatiilor si apoi avocatul sa fie obligat sa depune referatul.
    In sistemul actual avocatul nu este protejat DELOC impotriva petitiilor depuse in mod abuziv.
  • Crearea pe site-ul Baroului Bucuresti a unei rubric speciale “Clienti procesomani”
  • Scaderea cuantumului majorarilor de intarziere pentru neachitarea de catre avocat la termenul stabilit a taxelor si contributiilor la formarea bugetului Baroului si al bugetului U.N.B.R sub limita celui existent in momentul de fata. Din punctul meu de vedere aceste penalitati ar trebui sa fie similare penalitatilor din materie fiscala ale ANAF-ului si ar trebui sa scada periodic.
  • Realizarea a unui audit real al tuturor departamentelor Baroului Bucuresti

 

 

Anii 2017-2018 – Perioada de reconstructie a Baroului Bucuresti

 

I Principala preocupare este obtinerea unei mai mari autonomii fata de UNBR dat fiind si noile realitati de descentralizare teritoriala a Romaniei

II A doua preocupare este eliminarea tva-lui la avocati.

 

 

 

Alte alte elemente ale programului “Perioada de reconstructie a Baroului Bucuresti “perioada 2017-2018

 

-Propunerea catre proximul Congres al Avocatilor pentru eliminarea tva-ului la avocati.Din 1997, CCBE a încercat în mod repetat să obțină eliminarea sau reducerea TVA pentru servicii legale pentru persoane fizice, întrucât, prin această taxă, sunt încălcate drepturi fundamentale precum: accesul la justiției și egalitatea de arme. În prezent, CCBE, împreună cu Barourile din Belgia, a înaintat o excepție de neconstituționalitate, în fața Curții Constituționale belgiene, prin care solicită eliminare acestei prevederi. De asemenea, CCBE a înaintat cazul și către CJUE.

– Revocarea hotararii consiliului baroului nr.115/2009 si eliminarea vizarii anuale a cardurilor de avocat.

– Indepartarea “monopolului” detinut de UNBR în justitie prin acceptarea practicarii în mod liber si neconditionat a profesiei de avocat. În cadrul Legii 51/1995, art. 1, alineatul 1 este mentionat faptul ca “Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, în conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei”

 

Anii 2018-2019- Perioada de consolidare si eficientizare Barou Bucuresti

 

I Principalul deziderat este sustinerea avocatilor din Baroul Bucuresti prin masuri administrative is legislative concrete.

Ii Alte alte elemente ale programului “Perioada de consolidare si eficientizare Barou Bucuresti

“ perioada 2018-2019

  • Instituirea posibilitatii decanului de a raspunde solicitarilor avocatilor, daca nu raspunde Consiliul Baroului
  • Posibilitatea avocatilor de a autentifica actele clientilor asemenea notarilor
  • Necesitatea mutarii Baroului Bucuresti intr-un sediu nou, modern. Exista resurse suficiente in acest sens, acestea trebuie doar bine gestionate.
  • Recunoasterea propriu-zisa a cardurilor europene de avocat in tarile UE. La ora actual niciun stat membru UE nu recunoaste posibilitatea avocatilor din Romania de pleda in aceste tari.
  • Informarea avocatilor cu privire la ordonantarea cheltuielilor baroului.Aici este o problema extrem de grava. Niciun avocat din Baroul Bucuresti daca este intrebat de aceste cheltuieli nu stie exact despre acest subiect. Intrebarile au fost puse personal de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU unui numar de 100 de colegi si la intrebarea ”Stiti care sunt cheltuielile Baroului in anul 2014?”, iar acestia au raspuns in proportie de 98% “Nu stim. Nu exista informatii transparente pe site-ul baroul-bucuresti.ro
  • Includerea unui avocat din Baroul Bucuresti in componenta Consiliului Superior al Magistraturii.Dar poate face decanul acest lucru? Conform legii si statutului nu. Deci este nevoie de o propunere de lege ferenda adresata UNBR.

 

Sunt cateva din elementele concrete ale programului decanului Coltuc Marius Vicentiu ,cu precizarea ca realitatile acestor ani sunt extrem de dinamice si schimbatoare asa incat Baroul Bucuresti trebuie sa se adapteze repede si eficient.

 

Lansarea aplicatiei”Cum ar fi daca” va avea loc joi -23.04.2015.

 

 

 

MAI JOS AVETI 2 MODELE DE REGULAMENTE CARE VOR EFICIENTIZA ACTIVITATEA BAROULUI BUCURESTI

 

 

 

 

 

 

 

MODEL REGULAMENT BAROU BUCURESTI

 

 

 

 

 

REGULAMENTUL de organizare şi funcţionare a       

BAROULUI BUCURESTI şi de desfăşurare a şedinţelor

Consiliului Baroului Bucuresti

 

 

 

 

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

 

Statutul juridic Art. 1             (1) Baroul Bucuresti este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituita şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, (în continuare lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, (în continuare Statut).
Componenţă Art. 2             (1) Baroul Bucuresti este constituit din toţi avocaţii din judeţul Bucuresti, inscrisi in Tabloul avocatilor.

(2) Baroul Bucuresti are calitatea de membru de drept al U.N.B.R.

Sediu Art. 3             (1) Sediul Baroului Bucuresti este în municipiul Bucuresti Strada Dr. Dumitru Râureanu nr 3, sector 5,Bucuresti, Cod Postal 050047

(2) Stabilirea, mutarea – temporară sau definitivă – a sediului Baroului Bucuresti, funcţionarea unor compartimente ori servicii ale Baroului Bucuresti în alte localuri, se stabilesc prin hotărârea Consiliului Baroului.

Patrimoniu Art. 4             (1) Se constituie patrimoniul Baroului Bucuresti prin contribuţia avocatilor la bugetul Baroului în cotele stabilite de Consiliul baroului, in raport de hotararile Congresului avocaţilor.

(2) Patrimoniul Baroului Bucuresti este format din totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite în condiţiile legii, înregistrate şi evidenţiate corespunzător legii.

(3) Patrimoniul Baroului Bucuresti poate fi folosit în condiţiile legii, numai şi exclusiv în baza deciziilor şi dispoziţiilor emise de organele de conducere competente.

(4) Evidenţa contabilă a Baroului Bucuresti se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare aplicabile organizaţiilor fără scop patrimonial.

Buget Art. 5             Bugetul Baroului Bucuresti se formează din veniturile ce reprezintă contribuţia avocatilor, stabilita de Consiliul baroului si determinată pe baza criteriilor stabilite de Congresul avocaţilor, veniturile obţinute din exploatarea sau valorificarea bunurilor mobile şi imobile proprietatea sa, dobânzile aferente resurselor băneşti disponibile, donaţii şi din alte surse, conforme cu legea.
Principii de organizare şi funcţionare Art. 6             Baroul Bucuresti este organizat şi funcţionează ca instituţie autonomă înfiinţată prin lege, cu competenţe şi atribuţii legale. Funcţionarea Baroului Bucuresti se realizează cu respectarea strictă a principiilor autonomiei, legalităţii, independenţei, libertăţii, descentralizării, păstrării secretului profesional, responsabilităţii sociale subordonate scopului promovării şi apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor de către totalitatea avocaţilor înscrişi în Tabloul Baroului Bucuresti.
Raporturi cu autorităţile publice şi alte structuri profesionale Art. 7             (1) În relaţiile dintre Baroul Bucuresti şi autorităţile publice, centrale şi locale, nu există raporturi de subordonare. Relaţiile Baroului Bucuresti cu aceste autorităţi se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii şi conlucrării pentru rezolvarea problemelor de interes comun.

(2) Baroul Bucuresti cooperează şi dezvoltă relaţii profesionale în condiţii de deplină egalitate cu toate organizaţiile şi asociaţiile profesionale, legal înfiinţate, ale membrilor altor profesii juridice sau ai altor profesii conexe activităţii profesionale a avocaţilor (notari publici, executori judecătoreşti, consilieri juridici, mediatori, experţi tehnici şi contabili, practicieni în reorganizare si lichidare, evaluatori, auditori, consultanţi fiscali etc), cu organizaţiile, instituţiile, asociaţiile constituite pentru promovarea apărării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor şi pentru realizarea şi respectarea principiilor statului de drept pe baza instituţiilor ce organizează apărarea.

Scopul exercitării atribuţiilor Art. 8             Principalele atribuţii ale Baroului Bucuresti sunt cele privitoare la crearea cadrului normativ infraparlamentar şi organizatoric pentru asigurarea respectării şi aplicării unitare de către toti avocatii membri ai Baroului Bucuresti a prevederilor Legii şi Statutului profesiei de avocat privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a hotărârilor şi celorlalte acte de decizie ale organelor profesiei, pentru apărarea onoarei şi demnităţii membrilor Corpului avocaţilor, pentru asigurarea exercitării calificate a dreptului la apărare prin avocat, pentru reprezentarea corespunzătoare a Corpului avocaţilor în raporturile cu autorităţile publice şi în raporturile cu celelalte organisme şi organizaţii profesionale ale avocaţilor constituite la nivel statal, regional sau mondial.

 

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ŞI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE BAROULUI BUCURESTI

 

Secţiunea I

Organele profesiei. Structuri de conducere

 

Atribuţii principale Art. 9             Baroul Bucuresti îndeplineşte următoarele categorii principale de activitati :

a)    elaborează şi aplică strategii şi politici profesionale în domeniul dezvoltării şi perfecţionării profesiei de avocat;

b)    face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de avocat şi raporturile acesteia cu sistemul judiciar şi mediul de afaceri;

c)    asigură dezvoltarea relaţiilor cu celelalte barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale, respectarea deontologiei profesionale şi a regulilor de disciplină profesională; apără onoarea şi demnitatea Corpului avocaţilor;

d)    organizează şi supraveghează serviciul statistic al avocaţilor;

e)    organizează şi editează publicaţii proprii;

f)     coordonează activitatea sistemului de asigurări sociale propriu avocaţilor;

g)    organizează şi asigură reprezentarea Corpului avocaţilor în raporturile cu autorităţile române şi străine, cu alte organisme şi organizaţii profesionale ale avocaţilor.

 

Organe de conducere Art. 10             Organele de conducere ale Baroului Bucuresti sunt:

a)    Adunarea Generala;

b)    Consiliul Baroului;

c)    Decanul.

Structuri organizatorice Art. 11             În cadrul Baroului Bucuresti se constituie şi funcţionează:

a)    Comisia de Cenzori;

b)    Comisia de Disciplină;

c)    Comisia incidentelor procedurale.

 

 

Secţiunea a II-a

Convocarea şi desfăşurarea lucrărilor Adunarii Generale a Baroului Bucuresti

 

Componenta Art. 12             (1) Adunarea Generala a Baroului Bucuresti este formata din toti   avocatii inscrisi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei sau după caz, nu se află în executarea unei sancţiuni disciplinare.

(2) Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.

Convocare Art. 13             (1) Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.

(2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.

(3) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.

(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.

Cvorumul de constituire Art. 14             (1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.

(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, iar pe ordinea de zi a sedintei nu este inclusa alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile, de la data primei convocari. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.

(3) Adunarea generala convocata in aceste conditii este constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.

(4) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii membrilor baroului.

(5) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal sau printr-un reprezentant – elector.

             (6) Reprezentantul – elector trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in Statutul profesiei de avocat. Numarul de avocati care isi pot delega votul unui singur reprezentant – elector este de maximum 5.

             (7) La stabilirea numarului legal de participare la adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului se vor avea in vedere si mandatele de reprezentare.

Competenţe Art. 15             (1) Adunarea Generala a Baroului Bucuresti are urmatoarele competente:

a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in Baroul Bucuresti, in limitele legii si ale statutului;

b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina;

c) alege delegatii Baroului Bucuresti la Congresul avocatilor;

d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului pentru activitatea si gestiunea sa.

Conducerea Adunarii   Generale a Baroului Bucuresti. Organele de lucru Art. 16             (1) Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.

(2) Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului, iar neindeplinirea acestei obligatii poate atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.

(3) O data cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de participare la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.

(4) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.

(5) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.

(6) Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;

c) numarul membrilor prezenti;

d) componenta prezidiului adunarii generale;

e) ordinea de zi votata de adunarea generala;

f) luarile de cuvant;

g) hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;

h) orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.

(7) Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.

(8) Procesul-verbal va purta semnaturile si va fi depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor Baroului Bucuresti si organelor U.N.B.R.

Acte adoptate Art. 17             (1) Adunarea Generala a Baroului Bucuresti adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei.

(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.

(3) Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

 

 

 

Secţiunea a III-a

Decanul Baroului Bucuresti

 

Alegere Art. 18          (1) Decanul Baroului Bucuresti este ales de catre adunarea generala a baroului, dintre avocatii definitivi cu o vechime de minimum 10 ani in profesie, in acelasi barou.

(2) Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data.Daca exista o perioada intermediara mandatul urmator nu va fi de 4 ani,ci proportional cu perioada de interimat.

Competenţe Art. 19             (1) Decanul Baroului Bucuresti are urmatoarele competente:

a) reprezinta Baroul Bucuresti in raporturile acestuia cu persoanele   fizice si juridice din tara si din strainatate;

b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;

c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;

d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;

e) ordonanteaza cheltuielile baroului;

f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului;

g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.

(2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.

(3) Daca decanul sau prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului pote delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului.

Acte emise Art. 20             (1) In exercitarea atributiilor sale decanul baroului emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.

(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la Consiliul Baroului Bucuresti, in termen de 15 zile de la data comunicarii.

 

Secţiunea a IV-a

Departamentele organizate la nivelul Baroului Bucuresti

 

Structura organizatorică Art. 21             (1) La nivelul Baroului Bucuresti, corespunzator departamentelor organizate la nivelul Consiliului Baroului Bucuresti, functioneaza urmatoarele departamente:

(2) I. Departamentul Administratie interna este coordonat de un consilier si indeplineste urmatoarele atributii:

a) coordonarea activitatii salariatilor, secretariatului si a prestatorilor de servicii ai Baroului;

b) coordonarea   si supravegherea Filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor;

c) coordonarea si supravegherea Baroului

d) coordonarea relatiilor cu furnizorii de utilitati ai Baroului;

e) pregatirea adunarilor generale;

f) verificarea achitarii de catre avocati a taxelor si a cotizatiilor fata de Barou, Filiala Bucuresti a C.A.A., U.N.B.R., precum si a asigurarilor profesionale.

(3) II. Departamentul Administratie externa si relatii externe are urmatoarele competente:

a) coordonarea relatiilor cu U.N.B.R. si cu celelalte barouri membre ale U.N.B.R.;

b) coordonarea relatiilor cu institutiile administratiei publice locale, judetene si republicane;

c) coordonarea relatiilor cu institutiile cu care avocatii membrii Baroului Bucuresti sau Baroul ca organizatie profesionala intra in legatura (instante, parchete, politie, precum si toate celelalte institutii sau organizatii);

d) gestionarea relatiilor cu toate institutiile, organismele sau barourile din strainatate;

e) reprezentarea baroului Bucuresti fata de institutiile mentionate.

(4) III. Departamentul Stagiari si examinari coordoneaza pregatirea profesionala a stagiarilor in cadrul organizat de Baroul Bucuresti si de I.N.P.P.A. Bucuresti;

(5) IV. Departamentul Pregatire si perfectionare profesionala

are urmatoarele competente:

a) organizarea de seminarii, colocvii profesionale pentru pregatirea avocatilor definitivi;

b) asigurarea unui sistem de informare legislativa si de doctrina;

c) coordonarea activitatii de pregatire profesionala si conlucrare cu celelalte organisme si entitati implicate in procesul de perfectionare profesionala;

d) urmarirea realizarii activitatii de perfectionare profesionala si informarea Consiliului Baroului asupra rezultatelor obtinute.

(6) V. Departamentul Relatii cu membrii Baroului Bucuresti are urmatoarele competente:

a) verificarea cererilor avocatilor adresate Consiliului cu propuneri de solutionare (verificarea tuturor dosarelor privind infiintarea, modificarea sau incetarea formelor de exercitare a profesiei);

b) verificarea cererilor avocatilor legate de Statut si de calitatea de avocat (suspendari, incompatibilitati, nedemnitati, incetarea calitatii etc.);

c) verificarea cererilor de transfer;

d) verificarea cererilor de infiintare de sedii secundare si puncte de lucru si controlul avizarii si al functionarii acestora;

e) supravegherea intocmirii cu corectitudine si la timp a Tabloului Avocatilor si publicarea lui conform legii, precum si comunicarea Tabloului cu toate institutiile;

f) reactualizarea Tabloului afisat.

(7) VI. Departamentul Asistenta judiciara indeplineste urmatoarele atributii:

a) coordonarea activitatii de asistenta judiciara din oficiu;

b) verificarea cererilor de asistenta gratuita formulate de catre instante si de catre justitiabili;

c) coordonarea relatiilor cu instantele, parchetele, politia si organele administratiei publice privind asistenta juridica din oficiu.

d) organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare.

(8) VII. Departamentul Contencios si litigii are urmatoarele competente:

a) asigurarea apararii intereselor si reprezentarii Baroului si U.N.B.R. in litigiile in care sunt parti;

b) prezentarea lunara in fata Consiliului a situatiei litigiilor.

(9) VIII. Departamentul Sesizari, reclamatii si disciplina indeplineste urmatoarele atributii:

a) verificarea sesizarilor si reclamatiilor tertilor cu privire la activitatea membrilor Baroului Bucuresti;

b) verificarea aspectelor disciplinare si propunerea de masuri.

(10) IX. Departamentul privind Apararea profesiei are urmatoarele competente:

a) preluarea si sistematizarea informatiilor primite de la toti membrii Baroului Bucuresti cu privire la orice aspecte privind exercitarea fara drept a profesiei;

b) redactarea plangerilor penale, a reclamatiilor, sesizarilor si oricaror alte petitii impotriva persoanelor ce exercita fara drept profesia de avocat, urmarirea acestor lucrari si a solutiilor date;            c) asigurarea apararii intereselor si reprezentarii Baroului si U.N.B.R. in aceste litigii;

d) prezentarea lunara in fata Consiliului a situatiei litigiilor;

e) arhivarea tuturor materialelor primite de la alte institutii cu privire la acest aspect.

(11) X. Departamentul Financiar are urmatoarele competente:

a) verificarea modului de gestionare a fondurilor baroului si avizarea propunerilor de hotarari ale Consiliului Filialei Casei de Asigurari a Avocatilor Bucuresti;

b) stabilirea necesitatii si oportunitatii investitiilor facute de Barou si avizarea celor propuse de Consiliul Filialei C.A.A. Bucuresti.

(12) XI. Departamentul Relatii cu mass-media indeplineste urmatoarele atributii:

a) coordoneaza relatiile cu mass-media;

b) Orice pozitie a Consiliului ce urmeaza a fi prezentata in mass-media trebuie in mod necesar sa fie discutata inainte de prezentare cu decanul si cu consilierul coordonator de departament al domeniuli in care a aparut problema reclamata de mass-media.

(13) XII. Departamentul Protocol si organizare de evenimente are urmatorele competente:

a) organizarea evenimentelor traditionale de 8 Martie, Balul de Vara, Pomul de Craciun, Microrevelionul avocatilor, Zilele Baroului;

b) organizarea activitatii extraprofesionale si caritabile;

c) organizarea de evenimente social-culturale.

(14) XIII. Departamentul Initiativa legislativa si integrare europeana are urmatoarele competente:

a) initierea de proiecte de lege care vin in sprijinul imbunatatirii organizarii si exercitarii profesiei de avocat si a oricaror alte activitati conexe;

b) exprimarea punctului de vedere al Barouli Bucuresti cu privire la diferite proiecte de legi sau alte demersuri initiate de diverse institutii;

c) ridicarea standardului profesional al avocatilor prin prelucrarea legislatiei europene.

 

 

Secţiunea a V-a

Comisia de Cenzori a Baroului Bucuresti

 

Alegere Art. 22             Comisia de Cenzori este formată dintr-un număr de 3 membri aleşi, prin vot secret, de adunarea generala a baroului, pentru un mandat de 4 (patru) ani, mandat care poate fi reînnoit o singura data.
Conducere Art. 23             (1) Conducerea activităţii şi reprezentarea Comisiei de Cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autorităţile publice se face de către Preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(2) Comisia de Cenzori îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)    verifică dacă bilanţul contabil şi raportările fiscale periodice sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele de evidenţă contabilă ţinute de departamentul economic;

b)    verifică periodic, cel puţin o dată pe trimestru, modul în care este gestionat patrimoniul baroului;

c)    verifică, cel puţin o dată pe lună şi pe neaşteptate, modul în care este ţinut registrul de casă şi sunt gestionate resursele băneşti ale baroului;

d)    verifică, cel puţin o dată pe trimestru, modul în care sunt realizate creanţele baroului precum şi concordanţa şi efectuarea cheltuielilor potrivit destinaţiei aprobate de organele profesiei;

e)    verifică şi propune măsurile necesare ţinerii corespunzătoare a evidenţelor contabile de către personalul Baroului;

f)     verifică dacă persoanele care au calitatea de gestionar, în sensul legii, au constituit şi depus garanţiile corespunzătoare;

g)    verifică modul în care sunt gestionate şi păstrate titlurile de proprietate ale bunurilor ce compun patrimoniul baroului, precum şi a titlurilor de valoare deţinute de Barou;

h)   formulează şi înaintează propuneri decanului baroului vizând creşterea siguranţei şi eficienţei depozitaţii resurselor financiare ale baroului;

i)     îndeplineşte şi alte atribuţiuni date prin lege în competenţa comisiilor de cenzori.

Desfăşurarea activităţii Art. 24             (1) Comisia de Cenzori îşi desfăşoară activitatea în plenul său şi poate adopta măsuri numai dacă sunt prezenţi două treimi din numărul membrilor săi.

(2) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 29 lit. a), b), d), şi h) membrii Comisiei de Cenzori vor delibera împreună, cu majoritate simplă de voturi, iar în ceea ce priveşte celelalte atribuţii aceştia vor putea lucra şi separat, potrivit repartizării făcute de Preşedintele Comisiei.

(3) Evidenţa activităţii Comisiei de Cenzori, inclusiv a sarcinilor individuale stabilite pentru unii dintre membrii săi, se va ţine în mod centralizat într-un registru special, numerotat şi sigilat.

Actele Comisiei Art. 25             (1) Comisia de Cenzori întocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare gestionară şi note de propuneri, acte ce sunt prezentate operativ decanului baroului prin înregistrarea în registrul de intrare-ieşire al baroului.

(2) Măsurile adoptate de organele profesiei în legătură cu actele întocmite de Comisia de Cenzori sau unii dintre membrii săi sunt aduse la cunoştinţa acesteia prin grija decanului baroului, anexându-se obligatoriu la actele de control respective.

Răspunderi Art. 26             Membrii Comisiei de Cenzori răspund, în condiţiile legii, în legătură cu modul în care işi duc la îndeplinire mandatul încredinţat de Adunarea generala a baroului.

 

Secţiunea a VI-a

Comisia de Disciplină

 

Alegere Art. 27             (1) Comisia de Disciplină, instanţă disciplinară ce funcţionează în cadrul baroului, este alcătuită din 5 pana la 11 membri, alesi de Adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 (patru) ani fara posibilitatea de reinnoire a mandatului.

(2) Pot fi membri ai Comisiei de Disciplină numai avocaţii care au o vechime de minimum 10 ani in profesie.

Competenţă Art. 28             (1) Comisia de Disciplină a Baroului Bucuresti judeca, in prima instanta, in complet de 3 (trei) membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.

(2) Activitatea Comisiei de Disciplină este coordonată (condusă) de Preşedintele acesteia, ales dintre membrii săi pentru un mandat de 4 (patru) ani.

(3) Funcţia de grefier al Comisiei de Disciplină este îndeplinită de un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina, desemnat de consiliul baroului.

(4) Grefierului pastreaza, tine evidentele si efectueaza lucrarile necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei, sub indrumarea presedintelui.

(5) Preşedintele Comisiei de Disciplină îndeplineşte următoarele atribuţiuni principale:

a)      ia măsurile necesare pentru organizarea şi buna funcţionare   a activităţii Comisiei ca instanţă disciplinară;

b)      primeşte şi repartizează acţiunile disciplinare;

c)      urmăreşte asigurarea dotărilor tehnico-materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii completelor de judecată;

d)      stabileşte, prin tragere la sorţi, componenţa completelor de judecată;

e)      urmăreşte formarea şi conservarea corespunzătoare a arhivei Comisiei;

f)       informează lunar, în scris, Preşedintele U.N.B.R. în legătură cu sancţiunile disciplinare aplicate avocaţilor de către completele de judecată constituite la nivelul Comisiei.

g)      desemnează membrii unui alt complet de judecată care urmează să judece eventualele cereri de abţinere sau de recuzare;

h)      ţine evidenţa centralizată a completelor de judecată care au soluţionat cauzele deduse judecăţii.

Grefierul Comisiei de Disciplină îndeplineşte următoarele atribuţiuni principale:

a)    participă la şedinţele completelor de judecată, îndeplinind, sub controlul preşedintelui de complet, atribuţiunile prevăzute de lege şi prezentul regulament;

b)    întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din proces;

c)    întocmeşte actele de procedură dispuse de completul de judecată;

d)    completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;

e)    completează condica şedinţelor de judecată în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numele, prenumele şi calitatea părţilor, numărul dosarului, obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării sau, după caz, soluţia pronunţată pe baza minutei întocmite de preşedintele completului;

f)     comunică părţilor interesate, inclusiv Preşedintelui U.N.B.R. în situaţiile prevăzute în Statut, decizia pronunţată de completul de judecată;

g)    urmăreşte tehnoredactarea (dactilografierea) motivării deciziei completului de judecată

h)   îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte sarcini de serviciu trasate de Preşedintele Comisiei sau cel al completului de judecată.

Evidenţa lucrărilor Art. 29             Comisia de Disciplină îşi desfăşoară lucrările la sediul baroului. Pentru evidenţa activităţii Comisiei de Disciplină, se întocmesc şi se păstrează:

a)    registrul general de dosare în care se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate, adresele, cu menţionarea numelui, prenumelui, calitatea părţilor, natura cauzei, obiectul cauzei, termenele de judecată acordate, soluţia pronunţată, datele comunicării deciziilor, data ieşirii şi reintrării dosarului în arhivă;

b)    condica şedinţelor de judecată în care se trec dosarele separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a cauzei, soluţia pronunţată şi numărul deciziei, numele şi prenumele membrilor completului şi grefierului de şedinţă.

c)    registrul de corespondenţă în care se înregistrează, în ordine cronologică, toate adresele şi înscrisurile primite sau expediate de Comisie.

Desfăşurarea lucrărilor Art. 30             (1) Actele de sesizare a Comisiei de Disciplină, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier sau fax, se depun la registratură unde în aceeaşi zi primesc data certă, după care se predau Preşedintelui Comisiei.

(2) După primirea actelor de sesizare, prin rezoluţia Preşedintelui Comisiei acestea sunt repartizate completului de judecată desemnat de acesta, după care se înregistrează în Registrul general de dosare. Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, precum şi dovezile de comunicare a procedurilor se înregistrează în Registrul general de corespondenţă, după care se repartizează grefierului în vederea efectuării menţiunilor necesare în registrele Comisiei şi ataşarea la dosarul cauzei aflat pe rol, după caz.

(3) În ziua fixată pentru desfăşurarea lucrărilor şedinţei de judecată, grefierul Comisiei va fi prezent în sala de judecată cu o jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată pentru a pune la dispoziţia părţilor sau reprezentanţilor acestora dosarele spre consultare. Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

(4) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, Grefierul Comisiei prezintă oral referatul cauzei prin precizarea obiectului pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, indicându-se stadiul îndeplinirii procedurii.

(5) Pe parcursul desfăşurării şedinţei de judecată, grefierul Comisiei ca consemna în Caietul de note de şedinţă numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, cererile formulate de părţi şi actele depuse de acestea, măsurile dispuse de preşedintele completului, probele administrate, incidentele procedurale ivite, data şi ora când s-a amânat judecarea cauzei, precum şi data şi ora stabilite pentru pronunţarea deciziei.

(6) Lucrările şedinţelor completelor de judecată ale Comisiei de Disciplină nu sunt publice.

Soluţiile pronunţate Art. 31             (1) Judecarea cauzelor se face cu precădere, în maximum 60 de zile de la înregistrarea actului de sesizare.

(2) Lipsa părţii legal citate nu împiedică judecata.

(3) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată sau contestaţie, după caz, şi va fi semnată de toţi membrii completului de judecată.

(4) Decizia prin care se soluţionează cauza dedusă judecăţii se adoptă cu majoritate de voturi.

(5) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si preseditele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

Executarea deciziilor Art. 32             (1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei şi se pune în executare prin grija decanului baroului .

(2) Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

 

Secţiunea a VII-a

Casa de Asigurări a Avocaţilor – Filiala Bucuresti

 

Organizare şi funcţionare Art. 33             (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor-Filiala Bucuresti este organizată şi funcţionează ca instituţie autonomă, de interes public, având personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

(3) Organizarea şi funcţionarea C.A.A.-Filiala Bucuresti se stabilesc prin Statutul acesteia.

Membrii Art. 34             (1) Sunt membrii de drept ai Casei de Asigurări a Avocaţilor – Filiala Bucuresti toţi avocaţii înscrişi în Baroul Bucuresti, care figurează în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale.

(2) Plata contribuţiei de asigurări sociale este o condiţie obligatorie pentru exercitarea profesiei de avocat.

Conducere Art. 35             (1) Activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor-Filiala Bucuresti este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 5 membri, aleşi prin vot secret.

(2) In vederea aplicarii unitare a legii, activitatea C.A.A.-Filiala Bucuresti este coordonata de Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor si de Consiliul Baroului Bucuresti.

(3) Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor-Filiala Bucuresti va întocmi şi prezenta spre aprobare Consiliului Baroului Bucuresti planul de investiţii pentru anul următor.

(4) Modul de ţinere a evidenţelor financiar-contabile şi gestionare a patrimoniului Casei de Asigurări a Avocaţilor-Filiala Bucuresti sunt verificate de Comisia de Cenzori , formată din 3 membri, alesi prin vot secret de Adunarea generala.

(5) In caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul de Administratie al C.A.A., din oficiu sau la cererea Consiliului Baroului Bucuresti, poate suspenda Consiliul de Administratie al Filialei. In acest caz Consiliul de Administratie al C.A.A. va numi o conducere interimara cu avizul consultativ al Consiliului Baroului Bucuresti, pana la organizarea unor noi alegeri, respectiv pana la data primei adunari generale ordinare sau extraordinare a filialei.

Raporturile cu Casa de Asigurari a Avocatilor Bucuresti Art. 36             (1) Raporturile financiar-contabile şi tehnico-organizatorice dintre Casa de Asigurări a Avocaţilor si Filiala Bucuresti a C.A.A. se stabilesc prin Statutul acesteia.

(2) Deciziile Consiliului de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor referitoare la constituirea şi destinaţiile fondurilor băneşti, criteriile şi modalităţile de stabilire şi calculare a pensiilor şi celorlalte drepturi de asigurări sociale, precum şi   modalităţile de realizare a investiţiilor sunt obligatorii pentru conducerea Filialei Bucuresti a C.A.A.

 

 

CAPITOLUL III

NORME PRIVIND PREGĂTIREA ŞI PERFECŢIONAREA

PREGĂTIRII PROFESIONALE A AVOCAŢILOR

 

Scopul şi

obiectivele

formării profesionale

a avocatului

Art. 37             Îndeplinirea obligaţiilor legale ce revin Baroului Bucuresti privind garantarea asigurării exercitării calificate a dreptului de apărare se realizează prin formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale a avocaţilor.
Modalităţile

formării profesionale

a avocatului

Art. 38             Formarea profesională a avocaţilor se realizează prin:

–       formarea profesională iniţială, la începutul exercitării profesiei;

–       formarea profesională continuă a fiecărui avocat definitiv;

–       pregatirea profesionala conform Hotararii nr. 266/22.09.2007 a Consiliului U.N.B.R. si Hotararii nr. 448/21.02.2009 a Consiliului U.N.B.R.

Formarea

profesională

iniţială a

avocatului

Art. 39             Formarea profesională iniţială a avocatului se realizează în perioada stagiului de pregătire profesională prin activitatea desfăşurată de Consiliul Baroului Bucuresti şi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (I.N.P.P.A.) si Centrul Bucuresti.
Programa –

Cadru a conferinţelor

de stagiu

Art. 40             (1) Pregătirea profesionala în cadrul conferinţelor de stagiu ale Baroului Bucuresti se realizeaza pe baza Programei-Cadru   aprobata de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor I.N.P.P.A.

(2) Programa-Cadru poate include teme şi activităţi profesionale organizate în comun de barourile aflate pe raza aceleiaşi Curţi de Apel.

Evidenţa opţiunii avocaţilor pentru urmarea formelor de perfecţionare continuă Art. 41             (1) Fiecare avocat este obligat să participe la activitatea de perfectionare profesionala in modalitatile stabilite de Consiliul Baroului.

(2) Evidenţa opţiunii avocaţilor pentru participarea la acţiunile de formare profesională continuă se realizează şi se încheie până la cel mai târziu 15 decembrie al anului anterior anului în care sunt organizate astfel de acţiuni.

(3) Evidenţa se păstrează de Baroul Bucuresti şi se comunică la U.N.B.R.

(4) În baza participării avocaţilor la acţiunile de formare profesională continuă se atestă urmarea formelor de pregătire profesională specializată, care vor fi avute în vedere de Consiliul Baroului Bucuresti la eliberarea şi menţinerea Certificatelor de atestare a titlului profesional de avocat.

(5) Procedura eliberării şi menţinerii Certificatelor de atestare a titlului profesional de avocat este hotărâtă de Consiliul U.N.B.R.

Deductibilitatea

cheltuielilor pentru pregătirea profesională continuă.

Art. 42             Cheltuielile necesare participării la acţiunile de formare profesională continuă au regimul cheltuielilor de pregătire şi perfecţionare profesională obligatorie în cadrul profesiei de avocat.

 

CAPITOLUL IV

NORME PRIVIND PROCEDURA DE STABILIRE ŞI ÎNCASARE DE

TAXE ŞI CONTRIBUŢII DE CĂTRE BAROUL BUCURESTI

 

Stabilirea procedurii Art. 43             (1) Consiliul Baroului hotaraste cotele de contributie ale avocatilor la bugetul Baroului.

 

 

 

CAPITOLUL V

DISPOZIŢII FINALE

 

Intrarea în vigoare Art. 44             Prezentul Regulament intră în vigoare după adoptarea sa de către Consiliul Baroului Bucuresti şi publicarea pe website-ul Baroului Bucuresti.

 

 

 

 

Regulamentului Consiliului Baroului Bucuresti

REGULAMENT DE FUNCŢIONARE INTERNĂ

a Consiliului Baroului Bucuresti

 

 

  1. Organizarea activităţii

 

            Activitatea Consiliului este organizată pe următoarele   departamente , care au competenţele descrise în cele ce urmează :

 

 

1.Administraţie internă

 

  • Coordonarea activităţii salariaţilor , secretariatului şi a prestatorilor de servicii ai Baroului
  • Coordonarea şi supravegherea Filialei Bucuresti a Casei de Asigurări a Avocaţilor
  • Coordonarea relaţiilor cu furnizorii de utilităţi ai Baroului
  • Pregătirea Adunărilor Generale
  • Verificarea achitării de către avocaţi a taxelor şi a cotizaţiilor faţă de Barou , Filiala CAA , UNBR , precum şi a asigurărilor profesionale

 

 

 

 

  1. Administraţie externă şi relaţii externe

 

  • Coordonarea relaţiilor cu UNBR şi cu celelalte Barouri membre ale UNBR
  • Coordonarea relaţiilor cu instituţiile administraţiei publice locale , judeţene şi republicane
  • Coordonarea relaţiilor cu instituţiile cu care avocaţii membrii Baroului Bucuresti sau Baroul ca organizaţie profesională intră în legătură ( instanţe , parchete, poliţie precum şi toate celelalte instituţii sau organizaţii )
  • Gestionarea relaţiilor cu toate instituţiile , organismele sau barourile din străinătate, reprezentarea Baroului Bucuresti faţă de acestea

 

  1. Pregătire şi perfecţionare profesională

 

  • Coordonarea pregătirii profesionale a stagiarilor în cadrul organizat de Barou şi de INPPA Bucureşti
  • Organizarea examenului de intrare în profesia de avocat
  • Organizarea interviului pentru primirea în profesie fără examen – care va fi realizat de către o comisie formată din 3 membri
  • Organizarea examenului de definitivat
  • Organizarea de seminarii , colocvii profesionale pentru pregătirea avocaţilor definitivi
  • Asigurarea unui sistem de informare legislativă şi de doctrină

 

  1. Relaţiile cu membri Baroului Bucuresti

 

  • Verificarea cererilor avocaţilor adresate Consiliului cu propuneri de soluţionare       ( verificarea tuturor dosarelor privind înfiinţarea , modificarea sau încetarea formelor de exercitare a profesiei )
  • Verificarea cererilor avocaţilor legate de Statut şi de calitatea de avocat                     ( suspendări , incompatibilităţi ,nedemnităţi , încetarea calităţii etc.)
  • Verificarea dosarelor pentru primirea în profesie
  • Verificarea cererilor de transfer
  • Verificarea cererilor de înfiinţare de sedii secundare şi puncte de lucru şi controlul avizării şi al funcţionării acestora
  • Supravegherea întocmirii cu corectitudine şi la timp a Tabloului Avocaţilor şi publicarea lui conform Legii , precum şi comunicarea Tabloului cu toate instituţiile
  • Reactualizarea Tabloului afişat

 

 

 

  1. Publicitate si concurenta neloiala

 

  • Verificarea cererilor formulate de formelor de exercitare a profesiei, adresate Consiliului, cu privire la avizarea adreselor de internet ale acesora
  • Verificarea aspectelor de concurenta neloiala aparute in exercitarea profesiei de avocat

 

  1. Asistenţă judiciară

 

  • Coordonarea acitivităţii de asistenţă judiciară din oficiu
  • Verificarea cererilor de asistenţă gratuită formulate de către instanţe şi de jusitiţiabili
  • Coordonarea relaţiilor cu instanţele , parchetele , poliţia şi organele administraţiei publice privind asistenţa juridică din oficiu

 

  1. Contencios , litigii

 

  • Asigurarea apării intereselor şi reprezentării Baroului şi U.N.B.R. în liitigiile în care sunt părţi
  • Prezentarea lunară în faţa Consiliului a situaţiei litigiilor

 

  1. Sesizări ,reclamaţii , disciplină
  • Verificarea sesizărilor şi reclamaţiilor terţilor cu privire la activitatea membrilor Baroului Bucuresti
  • Verificarea aspectelor disciplinare şi propunerea de măsuri

 

  1. Apărarea profesiei
  • Preluarea şi sistematizarea informaţiilor primite de la toţi membrii Baroului Bucuresti cu privire la orice aspecte care ţin de exercitarea fără drept a profesiei
  • Redactarea plângerilor penale, a reclamaţiilor , sesizărilor şi oricăror alte petiţii împotriva persoanelor ce exercită fără drept profesia de avocat, urmărirea acestor lucrări şi a soluţiilor date
  • Asigurarea apărării intereselor şi reprezentării Baroului şi U.N.B.R. în aceste litigii
  • Prezentarea lunară în faţa Consiliului a situaţiei litigiilor
  • Arhivarea tuturor materialelor primite de la alte instituţii cu privire la acest aspect

 

 

 

  1. Financiar

 

  • Verificarea modului de gestionare a fondurilor Baroului şi avizarea propunerilor de hotărâri a Consiliului Filialei CAA – Bucuresti
  • Stabilirea necesităţii şi oportunităţii investiţiilor făcute de Barou şi avizarea celor propuse de Consiliului Filialei CAA- Bucuresti

 

  1. Mass media

 

  • Relaţiile cu mass media
  • Orice poziţie a Consiliului ce urmează a fi prezentată în mass media trebuie în mod necesar să fie discutată înainte de prezentare cu decanul şi cu consilierului coordonator de departament al domeniului în care a apărut problema reclamată de mass media

 

  1. Protocol şi organizarea de evenimente

 

  • Organizarea evenimentelor tradiţionale 8 Martie , Zilele Baroului Bucuresti , Pomul de Crăciun, Microrevelionul Avocaţilor
  • Organizarea de activităţi extraprofesionale şi caritabile
  • Organizarea de evenimente social culturale

 

  1. Iniţiativă legislativă şi integrare europeană

 

  • Iniţierea de proiecte de lege care vin in sprijinul imbunatatirii organizarii si exercitarii profesiei de avocat si a oricaror activitati conexe
  • Exprimarea punctului de vedere al Baroului Bucuresti cu privire la diferite proiecte de legi sau alte demersuri iniţiate de diverse instituţii
  • Ridicarea standardului profesional al avocaţilor prin prelucrarea legislaţiei europene

 

II .   STRUCTURA FUNCŢIONALĂ

 

  1. Calitatea de consilier coordonator de departamente

                   

1.1.   Fiecare consilier este delegat ca si coordonator al unui departament.

 

1.2.   În cazul departamentelor cu activitate mai complexă , acestea sunt conduse de 2 sau mai multi consilieri numiţi   „ supleanţi „ .

 

1.3. Fiecare consilier coordonator poate sa constituie un colectiv format din mai multi avocati, nemembrii ai Consiliului Baroului. Colectivul se constituie prin proces verbal intocmit de consilierul coordonator si semnat de membrii colectivului si supus spre avizare Consiliului Baroului. Membrii colectivului pot fi schimbati prin aceeasi procedura.

 

1.4.   Încetarea mandatului unui consilier şi înlocuirea acestuia cu un altul atrage de drept şi încetarea mandatului de coordonator de departament sau de supleant , precum şi dobândirea de drept a unuia din aceste mandate de către persoana care înlocuieşte consilierul a cărui mandat a încetat .

 

 

  1. Secretarul Consiliului Baroului Bucuresti

 

Persoana care va ocupa acest post este angajată cu contract individual de muncă şi este subordonată Consiliului , iar activitatea desfăşurată de aceasta va fi conform Fişei postului .

 

 

  1. Funcţionarea

 

  • Şedinţele de Consiliu au loc conform hotarârii Consiliului si sunt publice.

 

  • Actele , lucrările şi materialele ce pot fi şi trebuie analizate în şedinţa Consiliului trebuie să aibă dată de înregistrare cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru Consiliu .

În mod excepţional , în cazuri urgente, privind probleme apărute după această dată, consilierul coordonator al departamentului de care tine actul, lucrarea sau materialul, va analiza urgenţa soluţionării şi va decide oportunitatea includerii pe ordinea de zi, urmând ca problema să fie cenzurată de către Consiliu.

 

  • În cazul în care o cerere adresată Consiliului spre soluţionare nu va putea fi soluţionată în şedinţa curentă , datorită înregistrării peste termenul de 10 zile , petentului i se va trimite o adresă prin care i se va comunica faptul că cererea sa urmează să fie analizată în şedinţa de Consiliu imediat următoare .

 

  • Consilierul coordonator al departamentului Administraţie internă va superviza organizarea fiecărei şedinţe de Consiliu.

 

  • După expirarea termenului de intrare a documentelor pentru analiză în şedinţă , Secretarul Consiliului repartizează documentele fiecărui departament .

 

În cazul în care problema de analizat atinge domeniile a două sau ale mai multor departamente , aceasta trebuie analizată de toţi coordonatorii acestora .

 

  • Cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă consilierul coordonator al departamentului Administraţie internă definitivează ordinea de zi

 

  • Ordinea de zi a fiecărei şedinţe se comunică în mod obligatoriu fiecărui membru al Consiliului de către secretar , cu cel puţin 1 zi înainte de data şedinţei , prin orice modalitate care să permită membrilor Consiliului luarea la cunoştinţă.

 

  • Prezentarea de către consilierul coordonator al departamentului respectiv a unui raport , scris sau oral după caz, privind documentelor ce urmează a fi analizate în şedinţa Consiliului . După caz, consilierul coordonator întocmeşte proiectul de hotărâre, indicând temeiul în drept al acestuia şi motivarea lui .

 

  

  1. Indemnizaţia de şedinţă

 

4.1.   Participarea consilierului la şedinţele de Consiliu , înţeleasă prin îndeplinirea activităţii între şedinţe şi participarea efectivă la şedinţe , dă dreptul consilierului la o indemnizaţie pentru fiecare şedinţă , stabilită de către Consiliu.

 

4.2.   Lipsa nejustificată a consilierului de la 3 şedinţe în timp de 1 an constituie abatere disciplinară.

 

4.3.   În cazul în care consilierul a pregătit materialele pentru şedinţă şi le-a depus la secretar , însă nu participă efectiv la şedinţă , indemnizaţia pentru această activitate se reduce la 50% din cuantumul prevăzut la pct. 4.1. .

 

4.4. În cazul în care consilierul nu a pregătit materialele din departamentul său şi nu a participat efectiv la şedinţă , nu are dreptul la indemnizaţie pentru acea şedinţă .

 

4.5.     Indemnizaţiile se plătesc lunar, în data de 8 a lunii următoare desfăşurării şedinţei .

 

 

  1. Adoptarea hotărârilor

 

Şedinţele Consiliului se vor putea ţine în mod statutar iar hotărârile se iau în mod valabil cu majoritatea prevăzută de Legea nr. 51 / 1995 , republicată şi de Satut .

În exercitarea mandatului său , Consiliul emite Hotărâri şi Decizii motivate, conform dispoziţiilor Legii nr.51/1995 şi Statutului profesiei de avocat. În situaţia în care Legea şi/sau Statutul sau dispoziţiile U.N.B.R. nu prevăd în mod expres denumirea actului, se va proceda astfel :

  • se vor adopta hotărâri cu privire la problemele de principiu şi de aplicare şi interpretare a Legii şi Statutului
  • se vor adopta decizii cu privire la problemele ce vizează aspecte individuale ale membrilor Baroului

 

 

  1. Intrarea în vigoare şi modificarea regulamentului

 

Odată intrat în vigoare , Regulamentul va putea fi modificat , completat sau schimbat numai cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului , de 2/3 din numărul total al acestora.

          

 

Multumim pentru interesul aratat

Al vostru avocat COLTUC MARIUS VICENTIU